Start

Dialogul despre droguri cât mai timpuriu - Ca şi consilier psihologic în Şcoala Nr. 13 "Mircea cel Batrân" - Piteşti, îmi petrec majoritatea timpului stând de vorbă cu copiii şi adolescenţii. Aceştia spun de multe ori că se simt inconfortabil să vorbească despre alcool, tutun şi droguri cu părinţii lor, deoarece aceşia nu deţin suficiente informaţii despre efectele lor.
Consider necesară derularea în şcoală a unor programe care să-i vizeze atât pe elevi şi părinţi, cât şi pe cadrele didactice.

Atunci când copiilor li s-au transmis mesaje puternice anti-drog , aceştia nu au folosit tutun sau droguri la fel de des ca cei care nu au primit aceleaşi mesaje de la părinţii sau profesorii lor. Foarte puţine familii vorbesc cu copiii lor despre droguri.
Sper că aceste informaţii vă vor ajuta să începeţi dialogul.

Sfaturi:
Află mai multe despre droguri - Informează-te cu privire la tipurile de droguri şi efectele fizice şi psihice ale consumului înainte să începi o conversaţie cu copiii despre droguri.
Comunică cu copilul - Eşti îngrijorat că vorbind despre droguri, acesta va începe să le folosească? Este doar un mit.
Vorbind despre droguri cât mai devreme, cu atât mai mult el va fi prevenit cu privire la riscurile asociate cu consumul acestora.
Păstrează comunicarea deschisă astfel încât copilul ştie că poate veni la tine oricând are nevoie.
Copilul consumă droguri? - Nu te teme să ceri ajutor şi sprijin din partea şcolii. Şcolile pot oferi confidenţialitate, sprijin privind educaţia despre droguri şi te pot îndruma către instituţiile abilitate.
Implică-te! - Oferă-i copilului alternative pentru petrecerea timpului liber (activităţi sportive, artistice etc.) şi află cât mai multe despre grupul lui de prieteni.

România pe locul 4

România este pe locul patru în UE în privinţa consumului de etnobotanice, în condiţiile în care în 2008 nici nu figura în aceste statistici. La nivelul statelor membre ale UE, cel mai mare consum de plante etnobotanice, se înregistrează în Anglia - 37%, urmată de Germania - 15%, Olanda - 14% şi Romania - 7% (peste 500.000 de consumatori), fenomenul fiind considerat o „explozie”.

Paradoxuri

- consumând etnobotanice îţi plateşti singur distrugerea sănătăţii, sau chiar moartea;
- tu vrei noi "prieteni", ei vor doar banii tăi (îţi aduc drogul apoi TE UITĂ);
- ca şi consumator de droguri sărăceşti, în timp ce traficanţii se îmbogăţesc;
- urmăreşti integrarea într-un anumit grup şi obţii izolarea;
- vrei să rezolvi problemele cu părinţii, şcoala sau prietenii, pe care nu le poţi controla, dar obţii agravarea problemelor, iar drogurile îţi vor controla viaţa;
- îţi cauţi fericirea, dar îi faci să sufere pe cei din jurul tău;
- te apropii prea mult de persoane care îţi pot face rău şi te izolezi de adulţii care te iubesc, te apreciază şi te sfătuiesc;
- dependenţa de droguri se instalează foarte uşor, dar se vindecă foarte greu.

Etnobotanicele

Pentru a înţelege mai bine ce sunt etnobotanicele, ce efecte produc şi cât de nocive pot fi pentru organismul uman, am pregătit un scurt rezumat pe această temă. Aşadar, materialul se doreşte a fi unul informativ şi educativ!

Ce sunt etnobotanicele?
Etnobotanicele (spice-uri sau condimente) sunt droguri psihoactive ilegale, constând din amestecuri de ierburi uscate şi diverse piese de plante (frunze, tulpini, rădăcini etc.). După ce au devenit cunoscute, spice-urile au intrat rapid pe piaţa consumatorilor de droguri, de exemplu: în rândul tinerilor, aceştia folosindu-le din ce în ce mai frecvent la petreceri. Etnobotanicele au devenit după "iarbă" cele mai folosite droguri.
La distribuitori se găsesc sub diferite forme: Silver, Gold (imagine), Diamond, Tropical Synergi, Arctic Synergy.
Ce conţin?
Etnobotanicele conţin în funcţie de producător diferite amestecuri de ierburi. Exemplu: coriandru, coadă de leu, floare de lotus alabstră, Maconha Brava, cunoscută şi sub denumirea de "marijuana falsă" şi multe altele. În urma unor serii de teste efectuate s-a găsit în aceste amestecuri chiar şi tămâie.

continuare »


Pe lângă aceste plante, amestecurile conţin compuşi chimici , cum ar fi: agenţi chimici canabiomimentici, adică compuşi ce mimează efectele canabisului (ex: CP-47, 497 - canabiciclohexan). Alte exemple de compuşi chimici ce imită efectul halucinogen al canabisului: JWH-018, JWH-073 sau HU-210 (sunt tot agenţi canabiomimetici).
Pe lângă aceşti compuşi, esenţiali obţinerii efectului halucinogen, mai pot conţine şi diferiţi aditivi aromatizanţi, cu scopul de a da produsului o aromă specifică; ex.: vanilie, miere sau esenţă de trandafir.
Ce efecte produc etnobotanicele?
După ce se fumează, substanţele canabiomimetice declanşează o stare de ameţeală ("high"), asemănătoare cu cea de ebrietate. Efectul acesta de ameţeală este mult mai puternic decât al THC-ului din canabis. În alte cazuri s-a raportat agitaţie psihomotorie, tremor, delir, stări confuzionale cu halucinaţii vizuale şi auditive, necesitând de cele mai multe ori spitalizarea consumatorului.
Cel mai frecvent, pe lângă starea de ameţeală, s-au raportat tulburări digestive (greaţă, vărsături, dureri stomacale) , care în unele cazuri a necesitat spitalizarea.
Toate aceste efecte sunt mult mai puternice şi mult mai toxice pentru organism decât efectele produse de marijuana sau canabis.
Cantitatea de substanţă care se consumă o dată (la o priză) încă nu este pe deplin cunoscută, deoarece compuşii chimici sunt pulverizaţi peste amestecurile de plante, iar dozarea nu este foarte exactă, astfel că, în ciuda testelor de laborator efectuate până în prezent, nu se ştie câtă substanţă chimică se consumă o dată.
În 2009, Germania, în urma studiilor de laborator şi la insistenţa farmaciştilor cu privire la interzicerea etnobotanicelor, a decis interzicerea comercializării lor pe piaţă. Acum sunt interzise şi în Franţa, Letonia, Irlanda, precum şi în alte ţări.
În România, teoretic şi conform legii sunt interzise, dar producătorii şi distribuitorii le comercializează sub pretextul utilizării lor în medicina veterinară.
Cam acesta ar fi scurtul rezumat despre etnobotanice, desigur se poate spune mult mai multe, dar şi aşa m-am cam lungit cu articolul. Cred că am punctat esenţialul în ceea ce priveşte acest "nou drog", ce se pare că face victime din ce în ce mai des la noi în ţară.

PS: Iar pentru tine, cel ce cauţi informaţii despre etnobotanice cu scopul de a le consuma, gândeşe-te de 10 ori înainte de a le consuma!
NU UITA CĂ ETNOBOTANICELE ÎŢI POT FACE MULT MAI MULT RĂU DECÂT BINE!


« înapoi

De ce?

De ce se apucă cineva să consume droguri?
Curiozitatea - nu înseamnă că devenii dependent doar pentru că ai încercat, dar nu continua – utilizarea sistematică duce la dependenţă, iar în cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatală.
Teribilismul - consumul de droguri poate fi văzut ca excitant şi provocator. Unii sunt tentaţi să înfrunte riscurile implicate, departe de a fi împiedicaţi de vorbe precum "pericol". Poţi sa ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri! Caută alternative!
Presiunea grupului - este important să ştii să spui "NU!" – asta dovedeşte că ai o personalitate puternică, că nu poţi fi uşor manipulat. Încearcă să ai propria opinie, chiar dacă cei din jurul tău au alta.
Probleme (în familie, la şcoală, cu prietenii) - unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divorţul sau neînţelegerile părinţilor, abuz sau neglijenţă din partea părinţilor, cerinţele uneori prea mari ale şcolii). Trebuie înteles că folosirea drogurilor rezolvă doar aparent şi temporar problema, ea continuând să existe şi chiar să se agraveze.
Neintegrarea în colectivitate şi societate - consumul de droguri poate fi un răspuns la singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate sau dispreţul faţă de sine. Este important să vă ajutaţi unii pe alţii, să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri. Cereţi ajutorul atunci când aveţi nevoie (pentru asta există psihologul din şcoală).

Profil

Cum arată un consumator de droguri?
În funcţie de substanţa utilizată, la consumatorul de droguri, pot apărea următoarele semne caracteristice:
- schimbări de dispoziţie fizică, somnolentă, apatie, lipsa apetitului;
- lipsa concentrării, scăderea inteligenţei;
- pierderi de memorie, halucinaţii, delir;
- lipsa interesului pentru şcoală, familie, vechii prieteni;
- apariţia unor prieteni noi;
- irascibilitatea, agresivitatea;
- miros specific;
- inhibarea sau, dimpotrivă, stimularea sexualităţii;
- lipsa de coordonare motorie;
- accese de tuse, strănut;
- urme de înţepături pe corp;
- prezenţa unor substanţe sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole, seringi etc.